Revista „Perspective” Nr.16 / 2008

Alături de narațiune şi argumentație, descrierea este o structură textuală fundamentală prezentă în programele de gimnaziu şi liceu.
Direcțiile actuale ale cercetării descrierii o reprezintă ca „tipar structural acronic”, mod „de a construi lumi ficționale”, „formă de gândire” specifică disciplinelor socio-umane.
Dincolo de capacitatea de a reda realitatea „adevărată” sau imaginară, descrierea are şi forța de a cizela finețea privirii analitice şi a expresiei plastice.
Modificarea de viziune asupra descrierii este vizibilă şi la nivel curricular. Descrierea nonliterară este prezentă alături de descrierea literară; descrierea ca mod de expunere, alături de textul/discursul descriptiv; descrierea ca secvență, alături de descrierea ca text de sine stătător; funcțiile descrierii, alături de evaluarea ei.
Formarea noțiunii de descriere, comprehensiunea, interpretarea precum şi producerea de text/discurs descriptiv presupun motivație şi demersuri didactice adecvate. Abordarea graduală a acestora se află în centrul Dosarului, Experiențelor şi Punctelor de vedere din acest număr.