Săptămâna Mărțișorului
În 8 martie s-a încheiat prima etapă a concursului Mărțișoare/Cărțișoare. „Istorie în cărți”. Între 15 februarie – 15 martie s-au trimis pe http://www.anpro.ro/2018/02/martisoarecartisoare-istorie-in-carti/
165 de recenzii/prezentări de cărți, dintre care am acceptat 133. Lor li s-au adăugat cele postate pe grupul de pe facebook ori s-au trimis pe revistacercurilor@yahoo.com
Ne-am atins astfel scopul ajungând la 100 de titluri.
Câteva observații: a. ca număr am primit cele mai multe postări și semnalări de cărți din județele Arad și Buzău. Aș mai menționa județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Brașov, Gorj, Galați, Sibiu, Bacău, Iași, Maramureș, Cluj și București; b. ne bucurăm că aproximativ 10% sunt postări ale „consilierilor”; c. pe primul loc sunt cărțile de literatură. Reținem autori contemporani ca Dan Lungu, Filip Florian, Doina Ruști, Liliana Corobca, precum și Gabriela Adameșteanu, Ana Blandian, Mircea Cărtărescua; c. dintre cărțile pentru copii cele mai gustate (cu cele mai multe recenzii) au fost „8 povestiri de pe Calea Moșilor” și „Istoria lui Răzvan”. Au fost (re)citite interesant, în scopul descoperirii contextului social, politic, cărți studiate în școală ca „Pădurea spânzuraților”, „Moromeții”, „Ultima noapte…” „Femeia în roșu” ori s-au prezentat alte cărți de interes pentru temă ale unor autori canonici; d. pe următoarele locuri ca interes sunt memoriile, jurnalele și cărțile de istorie orală. În afară de autori cunoscuți ca M. Sebastian sau N. Steinhardt au intrat în atenția elevilor A. Bentoiu, Ioana Em. Petrescu, Anița Nandriș, Elisabeta Rizea sau cărțile unor memorialiști locali (Galați, Brașov, Iași); e. dintre cărțile de istorie cea mai citită a fost „O scurtă istorie a poprului român povestită celor tineri” a lui Neagu Djuvara. Mă opresc aici.
Vă recomand să parcurgeți singuri sau împreună cu elevii lista de pe site. Cred că poate interesa nu numai strict ca resursă didactică.
- Săptămâna Mărțișorului. Câteva explicații pentru cei care și-au propus să participe la concursul de proiecte din Săptămâna Mărțișorului. Am început să primim materiale, dar, probabil, pentru că este primul an când am introdus Mărțișoare/Cărțișoare ca secțiune în cadrul Lecturiadei elevilor 2018 și am legat topul cărților explicit de Centenar, nu s-a înțeles foarte bine ce trebuie să se facă. De aceea mă simt datoare să fac unele clarificări.
- Interesează nu ce v-ați propus să faceți (expus într-un limbaj excesiv tehnicizat și neacoperitor), ci ceea ce ați făcut, adică cum ați pus în practică proiectul, cu ce rezultate și ce veți face în continuare. Toate acestea spuse sub forma unei povești. Ne interesează, deci, o prezentare jurnalistico-narativă a evenimentului care poate prefața sau însoți „dovezile” (fotografii, coperte, recenzii, afișe, chestionare, postere, prezentări de carte, jurnale etc.). Acestea, la rândul lor, pot să fie adunate într-un PPT, un film, o „cărțișoară”. Nu uitați, criteriile de evaluare iau în considerare coerența și originalitatea nu numai a ideii, ci și a felului în care e prezentată și, implicit, țin seama și de criteriul estetic.
- Aceasta nu înseamnă că nu trebuie să introduceți date precise (număr de participanți, clase, vârstă, titluri de cărți citite, semnalate, promovate, feedback-uri, proiecte de viitor etc.), dar ele pot fi încorporate în „dovezi” sau într-o addenda.
- Vă rog țineți cont de faptul că Mărțișoarele de anul acesta sunt legate de Centenar, prin urmare, spre deosebire de anii trecuți când majoritatea cărților erau traduceri citite în anul precedent, acum ne-am propus să ne îndreptăm atenția spre cărțile românești, mărturii scrise ale istoriei noastre din acest secol. Scopul nostru este să aducem în atenția elevilor cărți ale unor autori români din această sută de ani care acoperă domenii foarte diferite: literatură, memorii, jurnale, istorie, istorie orală etc. Am acceptat și câteva prezentări ale unor cărți scrise de autori străini, dar numai în situația în care se referă la evenimente majore comune întregii Europe ca războiul sau holocaustul și în măsura în care pot fi puse în paralelă cu cărțile românești cu aceeași problematică. Vă recomandăm deci ca în acest an să vă îndreptați atenția spre cărțile românești care intră în tema concursului.
- Iar pentru noi ca profesori de literatură pariul este și o altfel de citire a beletristicii – îndreptându-ne atenția asupra fundalului istorico-social și a efectelor lui, uneori devastatoare, asupra individului sau asupra grupurilor.
- În pregătirea materialelor lucrați împreună cu copiii. Astfel rezolvați și partea de tehnică. Veți fi surprinși cât de interesante sunt ideile lor.
- În încheiere: a. Materialele pentru concurs: 1. formularul de inscriere, 2. prezentarea (12.000 de semne cu spații) și 3. dovezile (ultimele două pot alcătui un singur document) se trimit pe adresa revistacercurilor@yahoo.com până în data de 31 martie. Vă invităm să apelați la https://wetransfer.com/; b. formula pentru prezentare e aceea a jurnalismului narativ (dacă dorim să fim mai specifici, atunci putem spune a didacticii narative); c. structura prezentării acoperă trei momente: înainte, în timpul (descrierea în detaliu a activității principale) și după; iar întrebările la care veți răspunde sunt cele cărora, atunci când predăm copiilor, le spunem „întrebările jurnalistului”; d. găsiți o formulă cât mai atractivă, mai originală și mai ușor de parcurs pentru redactorii „Consilierului de lectură” care vor face evaluarea. Au tot interesul să facă publice materialele trimise; e. dacă nu ați trimis până acum protocolul de colaborare că rugăm să ni-l trimiteti.
Cu speranța continuării proiectului de a descoperi, a citi, a prezenta, a promova alte cărți, mărturii ale istoriei noastre din această sută de ani.
Monica Onojescu
