Consilierul de lectură nr. 4 (36) 2023
Voi atrage atenția asupra a două articole − unul al Ioanei Nanu pe care îl puteți citi aici și celălalt al Mariei Kovacs, care de mai mulți ani deține o rubrică; Cum de nu înțelege ce citește?.
Primul se referă la modul (lentilele) în/prin care se poate citi literatura aplicat la o Școala Americană din București care pregătește elevii pentru rigorile bacalaureatului internațional, cel de-al doilea face o analiză a reacției oficialitățile din educație față de rezultatele submediocre ale elevilor români la testările international: „Ne vom putea îmbăta cu apă rece mulți ani la rând după ce se publică rapoartele PISA (sau PIRLS) consolându-ne cu faptul că – pare-se – suntem rezilienți. În fapt, așa cum reiese din raportul PISA 2022, dintre cele 81 de țări și teritorii participante la studiul PISA, România este țara în care statutul socio-economic al elevilor explică în cea mai mare măsură rezultatele la evaluarea competențelor de matematică (și nici rezultatele la citire, nici cele laștiințe nu sunt diferite, evident). Distanța dintre rezultatele elevilor din familiile cele mai înstărite și ale celor din cele mai sărace familii a crescut între 2018 și 2022 cu tot atâta cu cât crescuse în intervalul 2009-2018. Adică viteza de distanțare dintre cele două capete s-a dublat, practic. Punctajul mediu neschimbat semnificativ la nivel de țară nu înseamnă că situația la noi a rămas neschimbată.
Elevii avantajați socio-economic (cei mai bogați 25%) au depășit elevii dezavantajați (cei mai săraci 25%) cu 132 de puncte la matematică în 2022 (și aproximativ la fel la citire și științe), comparativ cu 109 puncte în 2018. Această diferență de punctaj din 2022 este mult mai mare decât diferența medie dintre cele două grupuri din țările OCDE (93 de.puncte în 2022).” Maria Kovacs, „Efectul Matei în dezvoltarea competenței de citire”
