Revista „Perspective” Nr.2/(36) / 2018

Peste câteva zile Editura Arthur vă va pune la dispoziție Perspective 36 ‒ „Noua programă de gimnaziu și construcția identității culturale”. Este un număr consistent din toate punctele de vedere. Este un număr util, pentru că, la un an și jumătate de la aplicarea noii programe, deschide, pornind de la o lectură atentă a programei, curajos și fără prejudecăți discuția care are în centru cea de a cincia competența. Un fragment din Argument: „ […] „

„În nota de prezentare care precedă programa propriu-zisa, întâlnim, la o lectura atentă, mai multe concepte care au generat viziunea curriculara actuala. Ea pare să se situeze la intersecția (fără ca acestea sa fie denumite explicit) modelului comunicativ-funcțional

cu cel al dezvoltarii personale. Conceptele de care vorbeam sunt, în ordinea invocarii de textul amintit: competențele-cheie (comunicare în limba materna și sensibilizare și exprimare culturala), apoi componentele, trei la număr, care acoperă, în manieră integrată, complexitatea disciplinei școlare limba și literatura română (componenta lingvistică, aparținând științelor limbii, componenta interrelațională, aparținând științelor comunicarii și componenta estetică și culturală, aparținând literaturii). În fine, aflăm că

programa actuală se subordonează noii paradigme educaționale și vizează: adecvarea la arhetipul sociocultural național coroborat cu cel universal, deschiderea transdisciplinară pentru atingerea finalitaților educaționale, reflectate în profilul absolventului de gimnaziu și corelarea cu programele pentru limba și literatura maternă din România și din alte țări.

Se poate observa cum în fiecare dintre aceste grupe de concepte se include cel puțin o referire sau o nuanța identitară. De asemenea, fiecare menționare a valorilor naționale este însoțită fie de referiri la toleranță, fie la contextul universal/internațional. Nu în ultimul

rând, recomandarile privind alegerea textelor au în vedere, judicios și adecvat, pe lângă problematica identitară, valoarea estetică.

Putem spune că de aici se nasc câteva întrebari: Era nevoie de aceasta competență? Identitatea lingvistica și culturală nu e o rezultantă a celorlalte competențe? Profilul absolventului nu era destul? Încercăm să ne afirmăm identitatea în contextul globalizarii

nivelatoare? Este necesar să-i înarmam pe tinerii tot mai izolați în bule create de rețelele de socializare cu un aparat de supraviețuire în lumea reala? Să-i racordăm la o tradiție care e amenin.ata cu dispariția?

La aceste întrebări, dar și la altele, precum și la realități didactice care se nasc în practica școlară au încercat să răspundă autorii care au contribuit la alcatuirea acestui număr. […]”