Consilierul de Lectură Nr. 4(20 Decembrie)/2019

echo wp_get_attachment_url( get_post_thumbnail_id( $post->ID ), ‘single-post-thumbnail’ );[/insert_php]”]

• 
• 

Este al treilea număr care are ca temă literația digitală, abordată din perspectivă teoretico-aplicativă. In „Lecturi în oglindă” o tânără cercetătoare, Doris Rogobete, trece în revistă rezultatele unor studii recente despre impactul instrumentelor digitale asupra copiilor din generatia alpha. In rubrica „Digilecturi” Dorina Kudor pledează în favoarea unei relații intre lectura creativă si tehnologie. Exemplifică cu lectura literaturii, convinsă că apropierea de tehnologie ar putea fi, până la un punct, o cale de rezolvare a crizei lecturii literare, oferind nenumărate posibilități pentru o lectură creativă și – spune ea, contrar prejudecăților celor care acuză generația nativilor digitali de superficialitate – atentă. Despre felul în care pot fi folosite la clasă și în activitățile extrașcolare pagina de facebook, e-mailul și internetul scriu Ramona Jitaru și Laura Tudor. Sunt folosite nu numai ca posibilități de promovare a unor evenimente școlare, ca, de pildă „Conferințele elevilor Azi” de la CN Vasile Alecsandri din Bacău, ci și ca surse de documentare în pregătirea intervențiilor. Introdusă cu primul număr din 2019, rubrica Mihaelei Nicolae, „Jurnalul online” se bucură în continuare de succes.

Două tipuri de lectură, care, până la urmă, sunt un fel de experiențe de lectură transdisciplinară ne propun Corina Dindelegan și Ioana Nanu; una pornind de la un manuscris, Satul străvechi, scris în secolul al XIX-lea de preotul Romul Grecu din Rahău și publicat prima dată în 2018 la Editura Cartea Românească, cealaltă, făcând o incursiune in București, parcurgând împreună cu elevii orașul real, orașul livresc și, în cele din urmă, sintetizând demersul anterior și făcând un pas înainte în descoperirea orașului interior al fiecăruia dintre noi. Articolul Ioanei Nanu prezintă interes si pentru că ne oferă un model alternativ de gândire a programei școlare în care factorul determinant este profesorul de la clasă. Ambele articole ajung la aceeași concluzie. O citez pe aceea din articolul Corinei Dindelegan: „Concluzia la care ne trimite cartea și care este, implicit, mesajul învățăturii atât din secolul al XIX-lea, cât și din secolul al XXI-lea este că profesorul ar trebui să declanșeze în tinerii pe care îi formează bucuria de a studia, lăsându-i totodată să avanseze cu studiul progresiv, în conformitate cu puterea lor de înțelegere și cu maturizarea fizică și psihică pentru a nu le bloca evoluția și a-i lăsa să aibă din ce crește.”.

Publicarea a patru răspunsuri, toate de dimensiunea unor articole, încheie ancheta, care viza posibile soluții pentru un program național de eficientizare a lecturii în școală. a cărei primă parte a fost publicată în nr. 3 al revistei.

Continuăm să prezentăm activitatea altor asociații preocupate de promovarea lecturii. Victoria Pătrașcu scrie despre festivalul LittleLIT – Întâlnirile De Basm, proiect organizat de Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți-De Basm în parteneriat cu EUNIC. La prima ediție cu tema „În oglindă/Oglindiri” au participat invitați din mai multe țări europene, Austria, Ungaria, Germania, Grecia, Suedia, România − scriitori, ilustratori, designeri de carte, editori, bibliotecari, învățători, profesori și operatori culturali. Ne propune odată cu acest an publicarea regulată a unor articole semnate de profesori din mediul rural. Am început cu articolul Alinei Muraru „despre lectura la sat”.

Începând cu numărul 1 din 2020 în (semi)tema revistei va fi multiliteratia. Ca în cazurile anterioare tema va fi susținută de Lecturiada elevilor pentru că activitățile din cadrul concursului oferă o bună ocazie de experimentare a conceptului. Ca de obicei, (semi)tema va acoperi aproximativ un sfert din conținutul revistei. În rest, așteptăm articole, recenzii și semnale pentru oricare dintre rubricile pe adresa revistacercurilor@yahoo.com Termenul: 15 februarie 2020.