LITERATURA ȘI VALORILE
[…] Ceea ce ar caracteriza cu un singur cuvânt intervențiile practicienilor, indiferent că sunt comunicări, ateliere sau postere, este diversitatea: la nivelul tematicii, la nivelul modelelor de lectură, la nivelul valorilor, la nivelul relației dintre aspectul teoretic și cel practic, la nivelul cărților, la nivelul strategiilor etc. Pentru a demonstra aceasta, trec în revistă temele pe baza cărora s-au structurat panelurile: Idealul educațional, valorile și literatura; Valori controversate; Valori, vârste texte; Valori de atunci și de acum;Valori și tipuri de texte; Valoare și valori în literatură.
Comunicările, în cea mai mare parte, pornesc de la experiența de la clasă, dar sunt și câteva preponderent teoretice, bazate pe o bibliografie recentă și pe o bună cunoaștere a ce se întâmplă în alte sisteme de învățământ (Simona Achimescu, Libertate și empatie‒factori decisivi în formarea personalității armonioase; Andreea Coroian – Goldiș, Provocările lecturii axiologice în școală. Formarea cetățeanului contemporan;Christinne Schmidt,Literatura care formează oameni: despre adevărata valoare a operei literare).O altăcategorie de lucrări sunt cele care completează partea teoretică cu una aplicativă(Bogdan Rațiu,Relevanța studierii textului literar: încordare/dinamică/supraviețuire,Dorina Kudor, Lectura – consilier pentru dezvoltarea personală ș.a.).
Pe lângă (re)citirea operelor canonicilor prin prisma valorilor deatunciși acum,se propun pentru o lectură prin prisma valorilor titluri din literatura română contemporană. De exemplu, După gâștede Lucian Dan Teodorovici îi servește Emiliei Bia pentru discutarea unor probleme interculturale; pe nuvela Anei Blandiana,Zburătoare de consum, Luminița Medeșan și Ioana Tămăian propun un exercițiu de lectură hermenutică. Alteori, mari cărți din literatura străină servesc ca puncte de plecare ale unor dezbateri în jurul unor dileme morale (Dostoievski, Crimă șipedeapsă, Jurnalul Annei Franketc.)
Cele mai folosite strategii sunt: întrebările interpretative (un fragment din romanul Inocențiial Ioanei Pârvulescu îi servește lui Bogdan Rațiu pentru a construi un set de întrebări cu privire la valorile familiei) și jocul de rol (Mihaela Stanciu, Arta teatrală la ora de literatură). Li se adaugă proiectul și studiul de caz. Majoritatea proiectelor și studiilor de caz se fac în cadrul unor activități nonformale și se finalizează în produse de tipul cărților, revistelor, posterelor. Deseori se încheie cu o dezbatere. De altfel, sesiunea de postere (ale profesorilor) este axată aproape în întregime pe prezentarea proiectelor. Două proiecte de anvergură, Predarea valorilor prin proiectul de lectură– experimentarea unui model de lectură inter- și transdisciplinară ‒și Despre valori, cercuri și lecturiade,sunt prezentate în cadrul Atelierului transfrontalier. Ca domeniu, ambele aparțin cercetării didactice.
În ceea ce privește valorile, interesul profesorilor cade pe plăcerea lecturii și pe valorile morale. În ordine, urmează valorile sociale și familiale. La acestea se adaugă interesul pentru valorile de „gen” (Alina Petri, Monica Columban).
În câteva cazuri, pentru a se obține date referitoare la felul cum se raportează elevii la valori, li se aplică chestionare. Indiferent de vârstă și de zona geografică, mediul urban sau rural elevii mici pun pe primul plan valorile familiale, iar liceenii valorile care țin de afirmarea lor ca personalitate. […]
