“Locuim un spaţiu discursiv în care gândirea şi reprezentarea de gradul al doilea îşi impun tot mai frecvent registrul şi sensul: încercăm să înţelegem procesele prin care înţelegem; analizăm tehnicile prin care analizăm; citim despre modurile în care citim; vorbim, cu voluptate, despre
felurile în care vorbim şi scriem despre modurile în care scriem…
Ne lăsăm cuprinşi, cu alte cuvinte, de fascinaţia lui „meta-”, întreţinută constant cu promisiuni tentante; ele
vorbesc despre posibilităţi inedite de cizelare a proceselor ce articulează gândirea şi reprezentarea de gradul întâi.
Într-un asemenea context, e firesc să ne întrebăm care ar putea fi , în ora de limbă şi literatură română, formele de prezenţă ale lui „meta-”. Răspunsurile sunt diverse şi compun începutul unui nou capitol de didactica maternei.” Argument
La rubrica Experienţe:
Ioana-Roxana Matache, Metcogniţia şi experienţele emoţionale
Mihaela Dragu, Actul lecturii sau… lecturi în acte
Marcela Ciobănuc, Testul de lectură
Gabriela Medan, Cum pot să învăţ
Mihaela Nicolae, Cum să înveţi…
Georgiana Epureanu, Jurnalul autoreferenţial
Ana Boariu, Laboratorul textului scris. Un parcurs refl exiv
Petru Bogdan Raţiu, Interogarea şi declanşarea metacogniţiei (eu şi el în/la raport)
Cristina Hanţ, Învăţarea prin proiecte
Luminiţa Medeşan, Studiul de caz. Ce şi cum pot învăţa elevii prin această
metodă şi instrument de evaluare
