Memento 2002

Acum mai bine de 15 ani, primul număr din 2002 al „Perspectivelor” a avut ca temă manualele alternative/paralele (îmi amintesc de discuția de atunci din jurul termenilor). Deja erau câțiva ani de când se introduseseră în școală și se puteau vedea și primele rezultate. Cred că ar fi mai mult decât interesant, având în vedere discuțiile din momentul de față, să se revadă întregul număr. Voi reproduce doar câteva fragmente din anchetă. De fapt a ieșit un fel de megaanachetă (dovadă interesul mare pentru problemă) la care ne-au răspuns aproape 100 de autori de programe, autori de manuale, evaluatori și profesori. Lor li se adaugă răspunsurile elevilor prelucrate de profesorii lor. Nu ne-au răspuns Ministerul (MEC în vremea aceea) și editurile. Nu putem decât să constatăm cu o anumită tristețe cât de adevărată este aserțiunea că dacă îți uiți istoria, lucrurile au toate șansele să se repete.

Pentru a reflecta cât mai fidel realitatea şi pentru a se face auzite cât mai multe voci, revista „Perspective” şi ANPRO şi-au propus să lanseze o anchetă ca un prim pas dintr-o cercetare mai vastă asupra acestei controversate (încă) probleme. În acest sens, ne-am adresat nu numai utilizatorilor (profesori, elevi), ci şi factorilor de decizie din MEC, autorilor actualei programe, autorilor de manuale şcolare, evaluatorilor şi editorilor. Mulţumim pentru răspunsurile detaliate si substanţiale pe care le-am primit de la autorii de curriculum si de manuale, unele depăşind cadrul anchetei şi devenind adevărate sinteze privind concepţia curriculară şi care a stat la baza elaborării manualelor. Nu am primit răspunsuri din partea MEC-ului şi a editorilor. Reproducem, totuşi, întrebările adresate domniilor lor. Sperăm că, în urma acestei anchete, cunoscând opiniile celor interesaţi de problema manualelor şi ale celor care lucrează efectiv cu ele, se vor convinge că mai există semne de întrebare care îi vizează direct şi care pretind implicarea tuturor cu seriozitate şi promptitudine.

1. În ultimul an, mulţi profesori percep nu numai o încetinire a reformei în învăţământ, ci chiar o reîntoarcere la forme de dinainte de ‘89, (revenirea la o centralizare excesivă, intruziunea MEC-ului în activitatea unor organisme independente, de exemplu, CNAM, dispariţia perioadei de evaluare de la sfârşitul semestrului care reduce posibilitatea profesorului de a apela la mijloace complementare de evaluare, reducerea numărului de cursuri opţionale etc.) Pe de altă parte, se perpetuează acelaşi tip de evaluare printr-un examen de capacitate care nu verifică decât parţial competenţele elevului, încurajându-se în continuare învăţatul pe de rost, iar modul în care se desfăşoară examenul de bacalaureat în ţara noastră nu credem că ne îndreptăţeşte să-l numim examen naţional. Vă rugăm să contraziceţi pecepţia noastră, prezentând direcţiile reformei pe termen scurt şi mediu.
2. Cum motivaţi faptul că, deşi noutăţile şi aspectele discutabile se pun la nivelul curriculumului, criticile vizează, în primul rând, manualele, atunci când se ştie că o condiţie obligatorie pentru aprobarea lor este respectarea programei?
3. În mass media se afirmă că pentru anul acesta “competiţia va fi deschisă tuturor”. Ce se înţelege prin aceasta: competiţia pentru trei manuale sau se revine la piaţa liberă a manualelor?

1. Cum aţi ales echipele care au elaborat manualele de limba şi literatura română pentru liceu?
2. Sunteţi mulţumiţi de felul în care aţi făcut promovarea în teritoriu a manualelor editate de către dumneavoastră?
3. În ce măsură solicitările din teritoriu v-au satisfăcut aşteptările?
4. Aţi fi dispuşi să editaţi în continuare manuale şcolare pentru liceu chiar în condiţiile în care preţul ar fi fixat de către minister între anumite limite?
5. V-ar interesa, ca editură, o cercetare asupra aşteptărilor şi asupra modului în care profesorii de limba şi literatura română din întreaga ţară se raportează la manuale? Dacă răspunsul este afirmativ, în ce măsură ne-aţi putea sprijini financiar într-un astfel de demers?
[…]
Din răspunsurile autorilor de manuale