Nicolae Berindeiu semnează un Jurnal de simpozion în „altitudini” nr. 34/decembrie 2008. reproducem un fragment:
„Ziua a doua
Sâmbătă 29 decembrie, ziua a fost deschisă de conferinţa lui Mihai Stan (MEC) despre utopicele Grile de evaluare pentru texte descriptive, imaginative, narative, argumentative, confesive. Continuă Ion Bogdan lefter (Universitatea Bucureşti), care ne-a vorbit despre o critică orală – un fel de folclor critic, nu numai al orelor profesorale, ci şi al cenaclurilor, cafenelelor etc. (intră aici şi convorbiri sau conferinţe radio). Dacă titlul intervenţiei domniei sale – Ce e de spus despre scris? Cât de critic literar/istoric/teoretician al literaturii ş.a,m,d. poate fi profesorul de literatură?Când devine el scriitor?! – părea generos, lasând speranţe vanitoase, conţinutul acesteia i-a fixat pentru totdeauna pe profesori la locurile lor, cel mult colportori de informaţie teoretică, valorizată deja – deci transmiţători ai locurilor comune şi ai patrimoniului cultural. Şansa ar fi ca ei să diversifice orele inovând – desigur creativ a unui sistem bine impus. Scrisul rămâne şi el o variantă a depăşirii statutului de banali prestatori de servicii…”