„Limbile pendulei i-au explicat pe scurt situaţia marelui Pârș. Acesta, sprinten la minte zâmbi și li se adresă din nou tuturor:
— Am înţeles, de aceea v-am și întrebat adineauri dacă voi credeţi că istorie se poate face doar bătându-vă unii cu alţii?
— Da′ cum altfel? Întrebă Simon.
— Cu gândul oare nu s-ar putea? Zise Pârș cel înţelept.
— Istorie cu gândul… Adică cum? se minună Simon.
— Adică nu faci, ci te gândești la ce ai face. și atunci gândurile tale…
— Știu, exclamă Magda, gândurile umplu timpul și timpul umplut înseamnă istorie!”