Ne cerem scuze pentru postarea incompletă a Evenimentului Mărțișoare/Cărțișoare. „Istorii în cărți”. Corectăm eroarea și folosesc prilejul pentru mulțumi celor care ne-au ajutat cu promovarea pe facebook ori și-au mărturisit intenția de a participa la Lecturiada 2018 Pentru că este un concurs care se desfășoară pe durata întregului an, cu secțiuni lansate succesiv prin care ne adresăm profesorilor și elevilor de toate vârstele, membri și nemembri ai unor cercuri/ cluburi/ ateliere de lectură, folosesc prilejul pentru a puncta câteva aspecte care, din punctul meu de vedere, ar putea să vă determine să participați la Lecturiada.
Urmăresc de luni bune discuțiile legate de Centenar. Ca de obicei la noi, pozițiile sunt delimitate net. De asemenea, și acuzele sunt reciproce: naționaliști și globaliști, triumfaliști și sceptici, manipulăm și mințim prin istorie sau, dimpotrivă, suntem singurii care cunoștem Adevărul Absolut ș.a.m.d. Pe facebook-ul ANPRO am postat interviuri, filme documentare, opinii, am semnalat cărți și proiecte academice și culturale prin care am încercat să acoperim puncte de vedere cât mai diverse. Apropo, citiți „Avem o istorie. Cum o citim?” tema „Dilemei” nr. 729! Dar, pe de altă parte, ne trăim în acest secol propria istorie de 7 sau 70 de ani ca părinți, fii, nepoți și strănepoți și, îndrăznesc să spun, cu bune și rele, ca români. Nu ne împiedecă nimeni să dăm la o parte derapajele ideologice, festiviste, politicianiste și să ne bucurăm de privilegiul care ne este dat că trăim în acest an și putem sărbători Centenarul. Cred că avem nevoie, din când în când, să conștientizăm aparteneța noastră la ceva: familie, neam, nație, popor sau cum vom fi numit. O să mă scuzați că mă dau pe mine ca exemplu, dar toată perioada în care am pregătit concursul, am căutat albume, am sortat fotografii și scrisori și am trăit sentimentul că nu sunt singură. Mi-am provocat rudele și prietenii să=și amintească și să povestească despre familiile lor. A fost minunat. Vă aduceti aminte de un program cu „povești tămăduitoare” lansat cu ani în urmă? Cel puțin în cazul meu a funcționat. Cred că și în cazul lor. Sunt convinsă că va funcționa și în cazul dvs. ca fii, părinți și… profesori. Și cu aceasta trec la punctul al doilea: care ar fi avantajele participării la Lecturiada din punct de vedere profesional? Implicarea dvs. ar acoperi cel puțin câteva aspecte: a. tematica face vizibilă/accesibilă una dintre intențiile lăudabile ale programei de gimnaziu, cea a orientării spre valori dintr-o perspectivă transdisciplinară. Ar fi un bun prilej, să vedeți cum o puteți pune în practică; b. secțiunile oferă cadrul, dar dvs. aveți libertatea și de a lucra așa cum doriți, concepându-vă propriul proiect sau adaptând la temă preocupări mai vechi. Vă dau un exemplu: Ana Boariu de câțiva ani face un proiect la Mediaș în care își propune să cultive printre copii bunele maniere. Anul acesta va urmări din perspectivă istorică normele de comportament, așa cum se pot deduce din cărți și așa cum le află copiii din familie; c. puteți experimenta activități interdisciplinare împreună cu profesorii de istorie. Așa cum există pentru cei de română opționalul „Lectura ca abilitate de viață”, cei de istorie au un opțional de istorie orală, „Istorie trăită, istorie mărturisită”. E foarte bine că ne putem întâlni pe tărâmul poveștii; d. puteți să atrageți de partea dvs. părinții și bunicii (evit limbajul pedagogic, dar știți cât este de important); d. puteți exersa ateliere de lectură și scriere, pregătindu-va un opțional pentru anul viitor (am văzut că anul acesta s-au acceptat mai multe opționale pe lectură).
Voi spune câteva cuvinte și despre „beneficiile” pe care le-ar putea avea asociația în sensul dobândirii unei mai mari vizibilități. ANPRO are o istorie care se suprapune aproape peste un sfert din acest secol aniversar. Chiar dacă, fiind în interior, nu pot să fiu obiectivă, mi se pare că asociația a influențat mult mai mult decât se vede la o privire superficială abordarea lecturii și predarea limbii și literaturii române. Și nu numai la „firul ierbii”. Vă dau un singur exemplu: noua programa pe care, deși am criticat-o vehement că este prost scrisă, nepermițând se se vadă limpede orientarea, a preluat foarte multe din ideile vehiculate de noi prin conferințe, programe și reviste. Poate nu știți, dar nu ca persoane individuale, ci ca asociație am avut câștig de cauză la începutul lui 2017, când s-a pus în discuție varianta definitivă a programei pentru gimnaziu. S-au acceptat multe dintre observațiile făcute de asociație. E drept că, din păcate, era prea târziu pentru cele de fond. În afară de aceasta, suntem, cred, singura disciplină care prin cărți și reviste a creat coerent un fel de școală de scriere și de cercetare-acțiune, încurajându-vă să vă prezentați experiențele, să participați la dezbateri și, mai ales, să aveți încredere în ceea ce faceți. Și nu ne-am supărat când mulți profesori s-au folosit de materialele și ideile puse în circulație prin asociație, uitând să citeze sursele. Anul trecut v-am propus să faceți, acolo unde profesați, o activitate în numele asociației. Nu cred că s-a trecut cu mult peste cinci. Așa că reiau apelul, cu speranța că ați putea fi convinse/convinși să vă implicați în numele asociației în organizarea și participarea la Lecturiada 2018. În fond, ar fi o recunoaștere în fapt a unei identități profesionale. De pe site puteți descărca protocolul de colaborare.
Și acum, punctual: începând de azi, o lună și jumătate, împreună cu elevii și puteți participa la concursul de recenzii și proiecte, „Istorie în cărți”. Așa cum am specificat, în limitele cadrului stabilit prin regulament, vă puteți pune în practică propriul proiect. Chiar dacă oficial „Istoria în cărți” se încheie în 31 martie, acesta nu înseamnă că nu puteți prelungi proiectul întreg anul. Am fost întrebată de profesorii de la ciclul primar și de cei de istorie ce urmărim de fapt. Cred că se desprinde suficient de clar din scrisoarea cu Mărțișoarele. Pentru a menține mai vie legătura dintre noi, profesori și elevi, și pentru a răspunde unor întrebări și nedumeriri am dublat Evenimentul de pe site cu unul pe Facebook. Ar fi un pariu câștigat, dacă am învăța împreună și cu ajutorul dvs. să facem utilă și atractivă pagina.
Alte probleme: 1. Mulțumim celor care au trimis semnale și articole pentru „Consilierul…” 1/2018. Avem toate semnele că va fi un număr interesant. 2. În următoarele zile vom lansa oficial cea de-a 18-a ediție a Simpozionului de didactică. Se înscrie în aceeași sferă tematică cu Lecturiada (Limba și literatura română în școală. 1918 – 2018. Retrospectivă și perspective). Simpozionul va avea o secțiune în care să vă puteți valorifica ideile legate de participarea și organizarea Lecturiadei.
Cu speranța că ne veți accepta scuzele și veți reacționa la această scrisoare,
Monica Onojescu
