Comunicat

COMUNICAT

La începutul lunii septembrie într-un grup de 25 de profesori de limba și literatura română din mai multe județe s-a pus în dezbatere, pornind de la unele afirmații ale reprezentanților sistemului, ideea reîntoarcerii la manualele unice. Comunicatul sintetizează punctele de vedere ale acestora, însușite de CD ANPRO.

Poziţia ANPRO ( Asociația profesorilor de română „Ioana Em. Petrescu”) în legătură cu posibila revenire la manuale unice la disciplina limba și literatura română

În ultimele săptămâni au fost lansate în spațiul public, de către ministrul educației și apoi de către prim -ministru, afirmații legate de soluționarea crizei manualelor de clasa a V-a pentru promoția 2017-2018, prin revenirea la manualele unice, care să fie realizate de o singură editură și tipărite de o singură tipografie. ANPRO respinge eventualitatea revenirii la această situație în educația din România pe baza următoarelor motive:
1. Legea Educației și celelalte documente cu caracter reglator (planuri de învățământ, programe școlare) sunt concepute în ideea materializării lor drept curriculum național prin mai multe variante de manuale, numite explicit în Legea educației, Capitolul IV, art. 69, aliniatul 2 „manuale alternative”.
2. Programa școlară este obligatorie. Ea este unică, dar flexibilă. În acest document, la limba și literatura română, se stipulează competențe (care sunt obligatorii), precum și conținuturi și activități de învățare care pot fi obligatorii sau doar recomandate. Acest lucru este valabil și pentru autorii studiați, unde numai la liceu există un nucleu de 17 scriitori obligatorii. La gimnaziu se recomandă ca autorii din operele cărora se selectează texte spre studiu să fie reprezentativi. De aici reiese limpede că pot rezulta mai multe manuale pe baza aceleiași programe, ceea ce este chiar de dorit. Profesorul alege, în cunoștință de cauză și cu responsabilitate manualul potrivit în funcție de nivelul clasei și de particularitățile colectivului de elevi.
3. La gimnaziu s-au elaborat programe noi pentru toate clasele, de la a V-a la a VIII-a, finalizate, după dezbateri publice și revizuiri, la începutul anului 2017. La limba și literatura română, în Nota de prezentare se precizează faptul că se păstrează modelul comunicativ – funcțional. Dar toți specialiștii au convenit asupra faptului că prin complexitate, natura competențelor prevăzute, varietatea scopurilor vizate, programa depășește acest model, vizând modelul dezvoltării personale. Este cel mai modern model curricular pentru studiul limbii materne pe plan european.
4. Un manual unic ar fi în totală contradicție cu acest model. Oferta de manuale trebuie să fie diversă, modelul dezvoltării personale punând în centrul demersului didactic elevul, iar ca procese hermeneutice comprehensiunea și interpretarea.
5. Manualul unic anulează dreptul democratic al cadrelor didactice de a alege, îngrădește dreptul la diferență și la demersuri didactice diferențiate. Unii profesori folosesc texte – suport sau sarcini de lucru din mai multe manuale, îmbogățind varianta aleasă la clasă.
6. Manualul unic este, poate, potrivit pentru programele analitice, centrate pe profesor, fără deschidere, care nu lasă libertate de alegere și care sunt construite pe alte modele curriculare, modele care presupun numai cunoașterea valorilor literare. Or, în lumea actuală, școala trebuie să încerce și latura cealaltă a studiului literaturii și anume cultivarea plăcerii lecturii, știut fiind faptul că tinerii de azi nu reacționează la factorul coercitiv.
7. De asemenea, manualul unic presupune monopol. Într-o societate democratică, monopolul este contraproductiv. Naște abuzuri. Cine va scrie aceste manuale? Cine va selecta autorii și cine va evalua produsele?
8. Problemele din sistem ( examene naționale, evaluările PISA unde ne situăm pe locuri codașe) provin și din contradicția dintre programele școlare și cele ale examenelor. Examenele în România au dublu rol: unul de certificare (de ieșire din sistem) și altul de accedere în forme ulterioare. Ele sunt astfel viciate, fetișizate și obligă profesorii să lucreze pentru promovarea examenelor, deși relevanța lor este discutabilă la nivelul competențelor reale ale absolvenților.
9. După peste 20 de ani de manuale alternative, editorii și autorii au făcut progrese mari. Manualele sunt tot mai bune. Problemele sunt generate de organismele subordonate ministerului ca organizatoare ale licitațiilor. Termenele sunt foarte scurte, evaluatorii nu sunt în număr suficient, procedurile sunt greoaie. De aici apar întârzierile, decalajele, dezordinea.
10. Nu în ultimul rând, documentele europene în materie de educație, ultimul fiind Recomandarea Parlamentului European și al Consiliului Uniunii Europene privind competențele- cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (2006/962/EC), cele 8 competențe – cheie prezente în programele de limbă maternă în toate statele UE presupun parcursuri didactice diferențiate și alegere. Situarea în afara prevederilor acestor documente ne-ar situa și în afara comunității statelor civilizate.
Ca urmare, cerem menținerea manualelor alternative, un real câștig al încetei reforme a educației românești. Renunțarea la ele ar însemna irecuperabili pași înapoi.

Consiliul director ANPRO