Cum să promovezi un atelier de lectură/scriere?

Sunt destul de frecvente situațiile când intenționăm să propunem pentru anul următor ca opțional un atelier de lectură/scriere, dar acționăm prea târziu și atunci constatăm că elevii nu sunt prea interesați pentru că nu știu la ce să se aștepte, nici părinții nu-i încurajează să opteze pentru un astfel de curs pentru că nu-i văd utilitatea (mai bine ar face gramatică sau ar rezolva teste pentru evaluarea națională!), nici direcțiunea nu pare a-i înțelege prea bine rostul (la școală trebuie să înveți ca să obții performanțe, nu să te distrezi!). În afară de aceasta, alți colegi mai grăbiți și-au depus deja proiectele și, în linii mari, orele disponibile pentru opționale au fost repartizate. Iar nouă nu ne rămâne decât nemulțumirea că intenția noastră nu a fost primită cu entuziasmul la care ne așteptam. La un chestionar aplicat în 2012, unor viitori cursanți la o formare online pe ateliere de lectură/scriere, mai bine de 30% dintre ei recunoșteau că nu au propus niciodată un opțional fie pentru că se considerau prea tineri și fără experiență, fie pentru că erau convinși că în școala lor astfel de ore sunt repartizate din start.

Eu cred că avem toate șansele să convingem de utilitatea unui atelier de lectură/scriere nu numai în ceea ce privește dezvoltarea personală a copiilor, ci și pentru obținerea unor bune rezultate academice, dacă suntem cu adevărat motivați noi înșine, dacă învestim timp și idei și dacă desfășurăm, cu un pic de informație – la o căutare pe net la întrebarea „cum se face o campanie eficientă?”, mi-au apărut 2.910.000 rezultate – și cu multă imaginație o activitate de promovare.

Și pentru că toți căutăm și așteptăm promoțiile, cu profit și pentru vânzători și pentru cumpărători, vă propun un astfel de atelier. Poate să fie pe orice temă și pe orice fel de text, dar, dacă dorim să avem succes, e bine să începem cu ceea ce ne este mai la îndemână tuturor pentru că face parte din viața noastră – spunerea de povești.

Tema: Drumuri și popasuri prin locuri legendare

Timp: 4 ore de câte 50 de minute. Se recomandă ca atelierul să se desfășoare pe parcursul unei săptămâni, de exemplu, în săptămâna Școala altfel, la sfârșitul unei unități tematice: basmul la clasa a V-a, textul narativ la alte clase de gimnaziu, Lumi fantastice la clasa a IX-a, nuvela la clasa a X-a etc.

Clasa: la orice clasă, cu condiția să găsim o bună motivare.

Structura: chiar dacă nu e vorba de etape care se desfășoară obligatoriu în aceeași ordine, de fiecare dată este necesar să existe: a. motivare; b. minilecție (circa 5 minute) c. lectura sau scrierea propriu-zisă (partea cea mai consistentă – 25-30 de minute); d. evaluarea (de proces, pe parcurs; de produs, la sfârșit); reflecție și crearea așteptărilor pentru ora următoare.

Mai jos prezint o variantă de structurare a celor patru ore.

ORA I. Temă, MOTIVARE ȘI PRIMA VARIANTĂ

2014. Povestiți o întâmplare legată de un loc cu o istorie ieșită din comun (când eram copii Nasul Dracului era un loc care ne înspăimânta numai auzindu-i numele, în același timp era tentant să urcăm dealul, pentru că alune ca acolo nu se găseau nicăieri) sau puteți intra abrupt, anunțând direct tema. În funcție de vârsta și de interesele elevilor faceți printr-un brainstorming de grup un inventar de locuri: tărâmul celălalt, casa Usher din nuvela lui E.P. Poe, casa călăului de pe strada Avram Iancu din Cluj, castelul Bran, peștera solomonarilor, muntele vrăjit, Eldorado etc. De un real ajutor poate fi cartea lui Umberto Eco, Istoria locurilor și tărâmurilor legendare, RAO, 2014. Continuați cu brainstormingul, de data aceasta, stabilind împreună cu elevii personajele care sunt interesate să ajungă în respectivele locuri: la peșteră vrea să ajungă un ucenic solomonar, intrarea în pivnița-peșteră este căutată de copiii de pe Pe strada Mântuleasa a lui Mircea Eliade etc.
2015. Sintetizați informațiile sub forma unei minilecții în care clarificați: • termenii fantastic/legendar; • personajele – mitologice ori oameni ca noi; • scopul călătoriei; • rezultatul etc.
2016. Cereți elevilor ca, în perechi, să aleagă din lista rezultată în urma brainstormingului un loc și un personaj și, în 15 minute, să scrie o poveste cu ele.
2017. În ultimele 10 minute, propuneți celor care doresc să-și citească poveștile și, eventual, să explice care au fost avantajele scrisului împreună.

Observații: 1. Raportată la următoarele, prima oră are scopul de a-i motiva pe elevi pentru temă, de a-i familiariza cu structura atelierelor, de a le crea o stare de bine și încredere legată de actul scrierii. De aceea este bine ca la început să se apeleze la activități de grup sau în perechi și este foarte importantă atmosfera. Încurajați-i de câte ori aveți prilejul (de exemplu, observați-i când scriu și, dacă vedeți că sunt într-un impas, dați-le un feedback, dar feriți-vă de aprecieri generale; oferiți sugestii, dar spuneți-le că nu sunt obligați să țină seama de ele. 2. Nu dați temă pentru acasă.

Ora a II-a. „INTRARE ÎN MÂNĂ”. Exersarea unor procedee narative

1. Începeți ora cu lectura a una sau două povești scrise în ora anterioară și continuați cu o discuție despre ce s-ar fi putut dezvolta mai bine și cum.
2. În funcție de problemele ridicate de textele elevilor, propuneți mici exerciții de scriere, de data aceasta individual, de exemplu: perspectiva din care se spune povestea, locuri cu funcții diferite, spunerea poveștii prin înlocuirea narațiunii cu dialogul etc.
3. Încheiați cu o discuție despre ce au învățat în urma unor astfel de exerciții.

Observații: 1. Un exercițiu de scriere ar putea fi cronometrat astfel: cinci minute scrierea propriu-zisă; cinci minute, lectura și un minut secvența de minilecție când concentrați într-o frază partea teoretică de naratologie. 2. Scrieți și dvs. în timpul când scriu copiii. E important să se creeze sentimentul că în fața cuvântului scris sunteți egali. 3. De data aceasta puteți să-și amintească de două-trei cărți citite, propunându-le să observe legătura dintre titlu și text, începutul, sfârșitul, funcțiile spațiului etc.

Ora a III-a. Varianta a doua Și Varianta a treia, definitivă

Acum scopul este scrierea textului integral, precum și revizuirea lui.

1. Cereți elevilor să-și recitească povestea scrisă în prima oră și, pe baza a ceea ce au învățat și exersat în ora doua, să facă modificări în textul inițial. Pot lucra în perechi sau individual.
2. Introduceți o minilecție de cinci minute. Se poate referi la condițiile care trebuie îndeplinite de o poveste pentru a o considera un text încheiat. Ca să-i ajutați, le puteți da chiar un mic îndreptar de genul: 1. Arătați, nu spuneți. Folosiți dialogul; 2. Introduceți de la început conflictul; 3. Faceți ca acțiunea să curgă în funcție de nevoile personajului; 4. Lăsați eroul să-și rezolve problemele, nu interveniți spunându-i ce să facă; 5. Faceți ca fiecare cuvânt să conteze etc.
3. Acum cereți copiilor, de data aceasta neapărat individual, să (re)scrie textul legat, apoi să și-l revadă, făcând corecturile gramaticale, de punctuație, de stil. Dați-le ca timp circa 20-25 de minute.
4. În ultima parte a întâlnirii dați-le un feedback și pregătiți împreună scenariul ultimei ore.

Observații: 1. Pentru textul final, lăsați-le libertatea fie să rescrie primul text, fie, dacă nu sunt mulțumiți de el, să scrie o altă poveste. 2. Pentru feedback, dacă textele sunt prea lungi, ascultați numai fragmente ca să dați posibilitatea să citească cât mai mulți, de exemplu, începuturile, introducerea unui personaj în scenă etc.

ORA A IV-A. EVALUAREA ȘI VALORIFICAREA POVEȘTILOR

1. Dați orei un aer sărbătoresc. Scrieți/desenați invitații personalizate pentru părinți, profesori, direcțiune, colegi, puneți afișe, răspândiți prin școală fluturași, „publicați” pe postere poveștile iar, dacă aveți posibilitatea, dublați posterele cu confecționarea unei Cărți Uriașe.

Ca să vă motivați publicul, implicați-l de la început în toate momentele activității. Bunăoară, propuneți ca fiecare să se gândească la un loc despre care știe o poveste. Ascultați una-două povești.

1. Introduceți acum un exercițiu de reflecție, recapitulând împreună cu copiii ceea ce au făcut în atelierele anterioare, cum s-au simțit și ce au învățat, subliniind beneficiile unui astfel de opțional.
2. Faceți un tur de lectură, dându-le posibilitatea tuturor copiilor să citească.
3. Propuneți publicului să evalueze poveștile. Pentru aceasta dați-i posibilitate să le citească afișate și găsiți o formulă inedită de evaluare.

Observații: 1. Încercați să planificați atelierul acesta de 90 de minute. Prima secvență nu trebuie să depășească 10 de minute. 2. Este important ca în secvența a doua să conduceți în așa fel reflecția, încât să se poată evidenția beneficiile atelierelor: copiii au scris cu plăcere, au înțeles mai bine informațiile pentru că le-au aplicat ei înșiși, vor putea să răspundă mai bine la testarea națională etc. 3. Ca să valorificați pe toți copiii, cereți-le ca fiecare să aleagă pentru lectură, fragmentul favorit din poveste. 4. Pentru evaluare, puteți încerca o formulă în care părintele devine ilustratorul textului propriului copil. 5. În zilele următoare, propuneți tuturor copiilor din școală să voteze poveștile pentru primele trei locuri.

Monica Onojescu, Cum să promovezi un atelier de lectură, File decupate

în „Consilierul de lectură” nr. 1/2017

Trimiteți poveștile selectate împreună cu fișa de înscriere pentru Lecturiada elevilor 2017 pe adresa

revistacercurilor@yahoo.com până în data de 15 mai 2017.