„ştiu că dragostea poate şi asta”
Robert Şerban, Puţin sub linie
La Colegiul Naţional Mihai Eminescu din Buzău, pe 14 ianuarie 2016, s-a desfăşurat un simpozion judeţean dedicat cărţilor noastre de fiecare zi, o avanpremieră pentru „Scrisoarea cu Mărțișoare”. S-a vorbit cu pasiune, convingător despre preferinţe de lectură, despre cărţi din canon şi din afara lui. În cifre: au participat aproape 200 de elevi din şapte şcoli buzoiene, elevi de liceu şi de gimnaziu, şi aproape 30 de profesori. S-au prezentat în jur de 150 de cărţi. Invitata de onoare a fost Odilia Roşianu, redactor-şef la revista Literatura de azi − https://www.facebook.com/Literatura-de-azi-388366961275422/?fref=ts.
Activităţile s-au desfăşurat în opt ateliere. În fiecare au fost prezentate câte 15 – 20 de cărţi, alese în aşa fel încât să trezească interesul participanţilor, dar să sugereze şi o anumită categorie: Dragostea cea veche îţi şopteşte la ureche (preluare după titlul cărţii semnate de Aurora Liiceanu) dedicată cărţilor de care ne-am îndrăgostit mai întâi; Cabaretul cuvintelor (după Matei Vişniec) − atelier ludic, cu multă spontaneitate şi cu cărţi cântate şi dramatizate; Cea mai frumoasă carte din lume (desigur, după Eric Emmanuel Schmitt); Rădăcina de foc (după Grigore Vieru) − lectura aproape canonică; Luminile şi umbrele sufletului (titlu inspirat de Petru Creţia); Demonul amiezii (Andrew Solomon) − lecturi filozofice, psihologice, sociologice etc.; Să creştem mici − atelier dedicat elevilor de gimnaziu, laolaltă cu minunata carte a Laurei Grünberg; Diversitatea beletristică − atelier al cărţilor/articolelor despre cum, ce şi de ce mai citim.
Am constatat încă o dată că există cărţi care se impun, au propria personalitate, fascinează, la un moment dat, un anumit gen de cititor, ceea ce a făcut ca acelaşi titlu să apară în preferinţele mai multor participanţi. Şi nu este vorba doar despre celebra Invitaţie la vals, romanul sentimental al lui Mihail Drumeş, iubit de atâtea cititoare (vreo patru la simpozionul nostru), ci şi de titluri foarte noi.
Câştigător la categoria „New Entry” este romanul O istorie secretă a Ţării Vampirilor de Adina Popescu, este romanul pe care l-au citit şi l-ar citi (după prezentările atractive ale copiilor) cei mai mulţi participanţi, şi nu doar din categoria elevilor de gimnaziu. S-au umplut arborii de frunze-cărţi ai feedbackului cu acest titlu: „În acest roman personajele nu mor, ci îşi întâlnesc Sfârşitul!”; „Are un singur defect: nu s-a publicat şi volumul II!”. Destul de aproape de primul loc au fost alte două titluri recent apărute: Kinderland de Liliana Corobca şi Fetiţa care se juca de-a Dumnezeu de Dan Lungu, ambele cărţi conţinând, după spusele unei eleve, „odiseea copiilor rămaşi acasă, singuri, în absenţa părinţilor plecaţi la muncă, în străinătate”. .
Ferbonia, cartea Ioanei Nicolaie lansată la „Gaudeamus”, intră, de asemenea, foarte sus în sfera de interes a cititorilor noştri. Tot în top 10 cărţi pentru mărunţei apar Lafcadio, leul care nu s-a lăsat păgubaş de Shel Silverstein, Visătorul lui Ian McEwan şi Povestea unei pescăruşe şi a motanului care a învăţat-o să zboare de Luis Sepúlveda. Îi amintim şi pe James Bowen cu Un motan pe nume Bob, Mondiano/Sempe cu un splendid roman, Caterina Categoric, Jutta Richter cu Să nu vinzi înger păzitor şi Cornelia Funke cu Inimă de cerneală. N-au lipsit Minunea lui R.J. Palacio şi nici Amos Oz cu Pantera din subteran şi Sumki. Câteva nominalizări au primit şi „iepurii”: Iepurele de catifea de Margery Williams şi Miraculoasa călătorie a lui Edward Tulane de Kate DiCamillo.
Cititorii mai sofisticaţi au preferat Laur al lui Evgheni Vodolazkin, scriitorul rus multipremiat, Femeile lui Lazăr de Marina Stepnova şi Solenoidul lui Mircea Cărtărescu, o adevărată provocare intelectuală.
În altă categorie de complexitate intră cărţile care au, în susţinerea lor, şi filmul − Scenariu pentru happy-end de Matthew Quick, Legenda lui 1900 al lui Alessandro Baricco şi Hoţul de cărţi de Markus Zusak. Proiectul Rosie de Graeme Simsion, Femeia de hârtie de Rabih Allamedine şi Tatăl celuilalt copil de Parinoush Saniee sunt votate ca „lecturi sofisticate, exotice, cu substrat psihologic, cărţi pentru orice vârstă.
O recuperare interesantă este Acasă, pe Câmpia Armaghedonului, cartea Martei Petreu, premiată în 2011 de revista „România literară”, „tulburătoare prin atmosferă şi subiect – „renegarea familiei, sărăcie, colectivizare” după cum spune o elevă.
Numele lui Matei Vişniec a apărut aproape firesc între autorii preferaţi, după festivalul internaţional de teatru organizat în noiembrie la Buzău, unde celebrul dramaturg cvasiparizian a fost invitatul de onoare: Negustorul de începuturi de roman şi Cabaretul cuvintelor sunt cele două cărţi prezentate şi votate ca opţiuni de lectură. Războiul Mondial al Fumătorilor a lui Marin Mălaicu-Hondrari şi Quimera de Paul Ţanicui au pus în umbră cărţile lui John Green, Căutând-o pe Alaska, Oraşe de hârtie şi Sub aceeaşi stea, susţinute, de asemenea, cu argumente interesante – „sunt contemporane cu noi, sunt cam triste, dar te cuceresc prin personaje”. În fine, Tudor Chirilă şi Exerciţii de echilibru nu părăseşte zona de interes a cititorilor adolescenţi.
Propunerile de lectură ale profesorilor încep cu Să nu plângi, romanul franţuzoaicei Lydie Salvayre despre război, oroare şi frumuseţe. Confidentul şi Tangou pentru Lisandra, ambele de Hélène Grémillon, sunt propuse pentru felul în care surprind ideea maternităţii, a psihologiei feminine, în general. De pe un blog de lectură al profesorilor, dar şi din recomandarea Denisei Comănescu a coborât şi propunerea Omul de ianuarie a lui David Mitchell, aflat, ca stil şi problematică, între Harper Lee cu Să ucizi o pasăre cântătoare şi Salinger cu De veghe în lanul de secară, romane prezente, de asemenea, între recomandările cititorilor noştri. Femeia de pe scări de Bernhard Schlinck, Puterea şi gloria de Graham Greene, Sâmbătă de Ian McEwan sunt alte titluri puse pe „wall”. În zona nonficţională s-a discutat despre Solomon Marcus şi Răni deschise, despre Lucian Boia, cu Balcic şi Mihai Eminescu, românul absolut, dar şi despre Memorii de război de George Topârceanu. O menţiune specială primesc volumele Şi eu am trăit în comunism de Ioana Pârvulescu, şi Probe de empatie de Leslie Jamison, „realmente o carte cuceritoare, despre suferinţă şi înţelegerea ei”.
Zona iubitorilor de poezie, mult mai puţini, atrage atenţia prin cartea lui Robert Şerban, pe care-l cunoaştem şi ca moderator de emisiuni culturale, Puţin sub linie, versuri despre ce înseamnă să nu fii între câştigători, ci „sub linie”: „stau cu spatele lipit de peretele ce mă desparte / de copiii mei / răceala din el se culcuşeşte în mine / dar nu mă mişc / căci copiii râd şi chicotesc fericiţi dincolo / dacă aş vrea / aş putea trece prin perete / ştiu prea bine că dragostea poate şi asta / dar copiii mei s-ar speria / şi li s-ar face frică de un astfel de tată” (Ce se poate şi ce nu). Dar versurile acestea trec dincolo de linie, împreună cu toate celelalte titluri de cărţi recente sau mai puţin recente, învingătoare prin simpla lor menţionare în listele noastre de lectură.
Textul a apărut în „Consilierul de lectură” nr. 1(5) 2015.
