A rămas ceva mai mult de o săptămână până în 25 aprilie, termenul pentru înscrierea la simpozionului de didactica limbii și literaturii române, Literatura și valorile.
Până acum, am primit confirmările, cu titluri si propuneri de teme de la invitații care vor susține plenurile, am primit propuneri pentru atelierul transfrontalier, am contactat scriitori și universitari pentru dezbaterea finală, dar am primit foarte puține înscrieri de la profesori.
Știm că, de obicei, înscrierile se fac în ultimul moment și, tot ca de obicei, dar de data aceasta cu mai multă insistență, vă rugăm să vă grăbiți pentru că ne rămâne un timp foarte scurt pentru analiza propunerilor, pregătirea materialelor pentru site și pentru mapă, pentru multiplicări, comunicate de presă etc. Cred că știți că nu putem face programul până nu avem numărul de participanți și titlurile lucrărilor. Iar de program depind toate celelalte chestiuni de organizare: programarea la editură, timpul și dispoziția administratorului de site, rezolvarea problemelor legate de masă, de repartizarea sălilor, aparatură etc. Iar în 1 mai nu se lucrează nici la editură, nici la bibliotecă.
Cu regretul că iar m-am lungit în încercarea de a vă sensibiliza, sper că veți înțelege semnificația mai de adâncime a mesajului meu și veți răspunde, înscriindu-vă în zilele următoare cât mai mulți și, cu cât mai repede, cu atât mai bine.
Pentru aceasta vă rog să revedeți materialele de pe site, www.anpro.ro/Simpozion 17/Literatura și valorile și să vă înscrieți pe adresa anprocluj@yahoo.com
Pentru că înscrierile, programul, mapa, site-ul e partea care îmi revine mie ca responsabilitate, îmi puteți telefona pentru orice nelămurire pe 0723152897 sau îmi puteți scrie și pe adresa personală monojescu@yahoo.com
Vă rog însă ca, înainte de a vă înscrie, să citiți cu atenție „informațiile utile” și să să respectați cerințele și condițiile de tehnoredactare. Mi-e jenă că am scris „cu atenție”, dar pregătesc materialele pentru simpozion și redactez cartea conferinței de 17 ani, așa că am o îndelungată experiență în domeniu și nu întotdeauna fericită.
Tema din anul acesta sună destul de intimidant. Poate de aceea am primit destul de multe solicitări de participare ca audienți, mai ales din partea tinerilor profesori. Pentru că mai este timp să se revină asupra înscrierii propunând comunicări, ateliere sau postere, voi reveni în atașament asupra domeniilor și direcțiilor cu câteva punctări. Sper să vă fie de folos. Fac specificarea că tema a fost propusă tocmai pentru că ne mișcăm într-un domeniu destul de nesigur și este nevoie de un schimb de opinii, de prezentare de bune experiențe și de perspectiva unor specialiști, la care de altfel am apelat. Dar pe de altă parte, experiența ca profesori nu se poate să nu ne atragă atenția asupra imenselor posibilități formative pe care le are literatura și pe care nu le folosim întotdeauna în folosul elevilor.
Glosez pe marginea câtorva dintre problemele ridicate în documentul de lansare a temei:
Contextul. Acum câteva zile Ioana Tămăian mi-a semnalat un simpozion pe aceeași temă http://www.fabula.org/actualites/colloque-intenational-enseigner-la-litterature-en-questionnant-les-valeurs_74870.php Enseigner la littérature en questionnant les valeurs (Grenoble) care se organizează în Franța cu o mare desfășurare de forțe, anul acesta în noiembrie. Ne-am bucurat când am descoperit nu numai că suntem preocupați din punct de vedere tematic de aceleași probleme, ci și pentru că le-am gândit în termeni aproximativ asemănători. Vă propun o parcurgere măcar fugitivă a apelului ca să vedeți punctele comune și bibliografia la care se face trimitere. Sigur veți găsi sugestii ca să punctați mai bine ideile din materialele dvs.
Scopul. Îl reformulez sub forma unei întrebări: Predarea prin prisma valorilor ar putea avea ca urmare o creștere a motivației elevilor pentru citirea literaturii, având ca rezultat o reflecție asupra condiției umane?
Bibliografie. Ați văzut că prin fiecare newsletter din ultimul timp am făcut trimiteri la texte postate pe www. anpro.ro în Miscellanea sau am făcut trimiteri la alte bloguri și site-uri. Câteva punctări: conferința lui Mircea Martin, Canonul și valorile se găsește la Conferințe, Simpozion 10, Canonul școlar; conferința Tinei Sâmihăian, Pot fi canonicii contemporanii noștri? o puteți citi la Receptarea autorilor canonici/Simpozion 15. În afară de dezbaterile puse la Dialoguri/Miscellanea, găsiți tot pe site la Perspective nr. 30 o dezbatere, De ce citim literatură? Cum predăm literatura? pe problema predării literaturii, cu punctul de plecare în Literatura în pericol.Foarte utilă este o lectură cu creionul în mână a cărții Alinei Pamfil apărute în vara trecută, Didactica literaturii. Reorientări. Din punctul meu de vedere este mai mult decât o carte de didactică. Este o carte în care autoarea face pentru noi o lectură hermeneutică a unor texte fundamentale din literatura română prin prisma valorilor pe care le conțin. Încă câteva cărți despre educație sau eseuri dintre care la unele am ajuns prin prisma recomandărilor dvs. sau a discuțiilor de la conferințe: Minima moralia a lui Pleșu (nu mi-a plăcut când eram tânără, în schimb, am citit cu multă plăcere, Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste), Barbarii lui Baricco, Lipovetski, Fericirea paradoxală, Ken Robinson, O lume ieșită din minți, 2011, H. Gardner, Adevărul frumosul și binele, Noi valențe în educația secolului XXI, 2012. În afară de Lecturiada 3, vă recomand partea a treia din Lecturiada 4, Cărți și cititori, precum și Revista cercurilor de lectură și Consilierul de lectură din 2008 pâna azi. Majoritatea materialelor publicate propun o lectură cu potențial formativ, centrată pe cititor. Prin prisma temelor propuse sunt convinsă că plenurile vor completa bibliografia și vor favoriza reflecția asupra unor probleme controversate de care nu avem curajul de multe ori să ne apropiem fie din pricina unei pregătiri teoretice precare, fie din pricina nenumăratelor polemici între globaliști și naționaliști (vezi patriotismul, identitatea națională).
Domenii de interes din perspectivă didactică. Încerc o sistematizare a problemelor pornind de la întrebările din temă. Este evident ca problemele sunt mult mai numeroase decât deschiderile pe care voi încerca să le fac.
- Texte. Cum facem selecția textelor în funcție de valorile pe care am putea/dorim să le cultivăm? Care ar fi proporția între textele literare canonice și restul (aici ar fi interesant de urmărit propunerile de „salvare” a canonicilor din cartea simpozionului din 2015)? Cât ținem cont de preferințele elevilor? Cum operăm cu criteriile, în funcție de ce factori? Vârstă? Programă? Valorile perene? Valorile momentului? etc. Cât și cum ar trebui să intre în sfera interesului nostru texte nonliterare sau de graniță, care servesc formării competențelor culturale, civice sau de comunicare? Ar fi interesante să propunem liste de cărți tematice pentru gimnaziu pentru fiecare clasă în parte. Sau liste în care să urmărim în paralel aceeași temă în literatura română/literatura străină/text critic/ eseistic etc.
- Conținuturi. În abordarea literaturii care ar putea fi relația corectă dintre valorile estetice și celelalte valori? În ce moment al receptării literaturii ar putea fi pusă problema valorilor? Cum s-ar pune problema valorilor în lecțiile de istorie literară? Ce fel de deschideri interdisciplinare facem și cum (ar fi interesant de urmărit predarea curentelor, direcțiilor culturale prin punerea în paralel a ceea ce se întâmplă la noi și în alte părți, pe de o parte, în relație cu istoria, filozofia, științele pe de altă parte? Valorile sunt pretext pentru lectură, le urmărim pe tot parcursul receptării sau numai în etapele de postlectură? Ce facem cu mult discutatul subiect: tema și viziunea despre lume pe baza textului studiat? Renunțăm la el, putem reformula problema? Cum putem discuta problema valorilor în poezie? Dar în proza sau dramaturgie? Ne mai intereseaza studiul formelor? De ce? Este suficienta pentru tema propusă urmărirea intenției cititorului sau e nevoie să supunem unei discuții și celelalte două intenții: ale autorului și textului? Încurajăm pluralitatea punctelor de vedere în interpretare sau încercăm să ajungem la un numitor comun? Încercăm să discutăm temele, personajele prin prisma momentului în care a fost creat textul sau le judecăm prin prisma valorilor actuale? Nu ajungem să pățim ca Don Quijote confundând lumea ficțională cu lumea reală? Cum rezolvăm tensiunile, întreținute uneori de către scriitori sau critici, cu privire la unele atitudini controversate: povestea unei crime în Miorița, misoginismul lui G. Călinescu sau Camil Petrescu, violența lui Ion etc. (vezi ce spun studenţii lui Alexandru Ofrim despre Mioriţa în Dilema, numărul dinainte de Paste)? Ce cred elevii că au câștigat în urma lecturii?
- Strategii. Există strategii specifice unei abordări a literaturii prin prisma valorilor? Care ar fi acestea? Întrebările problematizante/deschise? Interogarea autorului (vă recomand articolul lui Ch. Temple)? Discuțiile și dezbaterile mai mult sau mai puțin structurate? Jurnalul de lectură? Studiul de caz? Proiectele? Programele de tipul Cercurilor de lectură? Lecturiadele? Concursurile și serbările? Reviste școlare și antologii? Etc.
- Evaluarea curentă și evaluarea pentru examene. Ce ar trebui să se schimbe în evaluarea actuală? Ar trebui să se revină la discursul oral/la eseul liber? La lucrarea de sinteză? Cum s-ar putea schimba criteriile și standardele de evaluare. Ar fi interesante propunerile concrete.
- Dilemele profesorului. Cum evit transformarea lecției de literatură într-un discurs ideologic? Cum îmi cenzurez preconcepțiile proprii? Cum aplic modelele didactice (cultural, estetic, social, al dezvoltării personale), în funcție de ce criterii? Cum urmăresc formarea valorilor și atitudinilor din programa în vigoare, dacă tot nu se evaluează (problema a fost obiectul unor discuții înverșunate la simpozionul de anul trecut)? Cum ar trebui să tratez problema conținuturilor în gimnaziu în progresie tematică (Eu și universul meu familiar, Eu și lumea din jurul meu, Orizonturile lumii și cunoașterii, Reflecții asupra lumii)? Ar fi interesante ateliere cu propuneri concrete puse apoi în discuție. Ce înțeleg prin „Manifestarea unui comportament empatic și cultural” cum pot să construiesc ca profesor în jurul conceptului respectiv? etc.
Concret, intervențiile dvs, indiferent că sunt comunicări, ateliere sau postere, cred că a. ar trebui să se refere la experiențe de predare/învățare/evaluare a literaturii la clasă și în afara ei (educație formală și nonformală), cu o reflecție pe seama reușitelor sau eșecurilor; b. propuneri concrete care au la bază aplicarea programei de gimnaziu; c. propuneri pentru abordarea literaturii în liceu.
Monica Onojescu
