Consilierul de Lectură Nr. 1(29)/2022

• 
• 

La sfârșitul lui februarie vă invitam să răspundeți la un chestionar-anchetă. În acest număr publicăm analiza răspunsurilor. Reiau concluziile cu invitația subînțeleasă de a scrie pentru revistă. Găsiți condițiile pe coperta a doua.Numai cu ajutorul dvs. putem depăși punctele slabe și putem folosi oportunitățile pe care le are o astfel de publicație, deocamdată unică în spațiul nostru „În 2015, în penultima întrebare din chestionarul ELINET ni se cerea o analiză SWOT a proiectului propus. La „oportunități” scriam despre posibilitatea rebranduirii „Revistei cercurilor de lectură”. După șapte ani reiau o astfel de analiză, de data aceasta pentru „Consilierul de lectură”. Chiar dacă ne-am fi așteptat la o participare mai mare din partea dvs., din experiența analizei altor chestionare de același tip, am constatat că răspunsurile și proporția nu se schimbă radical, indiferent de număr, dacă grupul are aproximativ același profil. Știu că o astfel de afirmație sună neștiințific, dar, din moment ce nu am pretenția rigorii și preciziei, ci a stabilirii unei direcții și a unor puncte de vedere, cred că putem admite rezultatele ca valide. Mai ales că acestea se coroborează cu informații obținute prin alte instrumente: analiza internă făcută de redactori, analiza documentelor (cele 28 de numere ale revistelor, suplimentele, pagina de Facebook), numărul și profilul colaboratorilor, calitatea materialelor primite etc.
PUNCTE TARI
• profilul revistei care o face unică (până în momentul de față!) în spațiul românesc prin: scop (susținerea lecturii/literației în spațiul școlar); prin publicul-țintă („consilierii de lectură”) prin conținut și prin optarea pentru un anume gen de scriitură, specifică didacticii narative;
• promovarea și susținerea prin revistă și pagină a programului „Cercuri de lectură” cu formele specifice de manifestare – cercuri, concursul „Citește cu mine!”, lecturiadele elevilor , Școala solomonarilor… etc.;
• promovarea activităților și proiectelor de lectură ale asociațiilor, școlilor, fundațiilor din România și Republica Moldova, precum și a programelor în parteneriat cu alte țări;
• continuitatea și regularitatea aparițiilor, flexibililitate și adaptare (de exemplu, varianta digitală) manifestate în căutarea unor forme cât mai eficiente (atât în revistă, cât și în pagină) pentru a ajunge la un public chestionat cu regularitate asupra așteptărilor;
• varietatea și calitatea conținutului (revistă și pagină) apreciate ca atare de toți respondenții (citez câteva aprecieri: echilibru între partea teoretică și practică, susține inovația, predispune la autoreflecție, inspiră, te pune la curent cu noile apariții editoriale etc.);
• încrederea acordată revistei de public;
• formarea a unui grup de colaboratori din România și Republica Moldova;
• contribuția revistei/paginii la realizarea unei comunități profesionale în cadrul căreia se face schimb de experiență, se împărtășesc sau se preiau/se recreează modele;
• parteneriatul cu edituri de prestigiu (vezi ART).
PUNCTE SLABE
• nu am izbutit să depășim percepția publicului larg că nu suntem o revistă a profesorilor de română;
• nu am reușit să atragem de partea noastră și a lecturii pe profesorii de alte specialități, mai ales pe cei din domeniul științelor exacte;
• nu am reușit să facem o promovare profesionistă a revistei și paginii.
PERICOLE
• dezamăgirea, oboseala și resemnarea care își au punctele de plecare în indiferența și în modul pompieristic prin care se tratează la nivelul societății problema lecturii (vezi Anul cărții în 2019 sau Ziua națională a lecturii în 2021), iar la nivelul sistemului de învățământ, în întârzierea și lipsa de coerență a măsurilor de remediere a analfabetismului funcțional.
OPORTUNITĂȚI
• Teoretic există oportunități de dezvoltare nelimitate atât pentru programul „Cercuri de lectură”, cât și pentru „Consilierul de lectură”. Mă opresc la un singur aspect. În ultimii șapte ani au început să funcționeze mai multe proiecte (ale editurilor, ale scriitorilor, ale unor asociații profesionale) care au ca obiect lectura – programe remediale, programe de literație timpurie, programe de literație în familie. De multe ori experiența acumulată, remarcabilă și utilă altora, rămâne uitată într-un raport sau pe un site pe care nu-l mai deschide nimeni. Revista ar putea îndeplini mai bine decât a făcut-o până acum rolul unui repertoar al activităților și experiențelor a tot mai mulți și mai diverși «Consilieri de lectură».”