Consilierul de Lectură Nr. 1(17 martie)/2019

echo wp_get_attachment_url( get_post_thumbnail_id( $post->ID ), ‘single-post-thumbnail’ );[/insert_php]”]

• 
• 

Așa cum am anunțat la sfârșitul anului trecut, odată cu nr. 1/2019 am mărit numărul pagini al revistei. Ca urmare am introdus două rubrici noi. Una este o rubrică de autor, Jurnal online, susținută de Mihaela Nicolae. Pentru a doua am preluat numele unei rubrici existente deja în „Miscellanea”, (De)recitit, dar în „Consilier…” vom publica numai materiale legate de problemele lecturii apărute în Lecturiadele (profesorilor) sau în volumele simpozionului ANPRO. Am început cu articolul Luminiței Medeșan, „Înapoi la cărți”, care deschide volumul „Lecturiada 1” (2005).

În rubricile consacrate diferitelortipuri de lectură publicăm o pledoarie pentru valoarea experiențială a textului dramatic (Miruna Runcan, Lectura dramaturgiei și valoarea experiențială), povestea constituirii treptate a unui cerc precum și a proiectelor sale în curs de desfășurare (Daniela-Paula Epurianu, Upgrade la „Croitorii de povești”), un răspuns la o întrebare care-i frământă pe profesorii de română, poate și pe cei de istorie, (Gabriela Sermeșan, Se mai citește astăzi Ureche și Costin? Dar Neculce?). Credem că de interes este și interviul pe care îl face Ioana Nanu cu Mircea Martin, autoritate consacrată în domeniul criticii și teoriei literare. Gândul final al profesorului „Nu-mi amintesc să le fi citit seara, nu am găsit timpul necesar pentru copiii mei și o să mor cu gândul ăsta.” ne determină să trecem la o altă problemă legată de acest număr.

Deși nu ne-am propus ca (semi)tema numărului să fie literația în familie, în luna februarie au avut loc câteva evenimente care ne-au atras atenția, mai ales că mulți dintre dvs. v-ați implicat direct. Este vorba fie de multiplicarea unui proiect internațional, „Facilitatorul de literație în familie pentru o societate literată” (Asociația Learn&Vision și Biblioteca Județeană Octavian Goga din Cluj), fie de lansarea proiectului „Magia lecturii”, desfășurat de mai multe asociații de literație din țările UE printre care și ALSDGC (Asociația de Lectură și Scriere pentru Dezvoltarea Gândirii Critice) din România. Mai multe despre literația în familie, despre energia și inventivitatea puse în slujba ideii găsiți în interviul cu Brandi Bates și Maria Kovacs, ambele convinse că reușita socială a copiilor depinde de accesul la literație cât mai timpuriu prin conlucrarea familiei cu școala. O IDEE pentru a citi o carte în familie (dar se poate și în cercuri) găsiți în articolul În pași de alfabet, semnat de Emilia Piroș și Nicolae Berindeiu. La acestea se adaugă evenimentul de pe facebook de la începutul lunii februarie, „ZICI ca să ȘTIM”, organizat pentru al treilea an consecutiv de organizația „Citim împreună România”.

Tot mărirea numărului de pagini, la care se adaugă și contextul în care s-a făcut, ne-a obligat să reluăm o problemă pusă încă din 2008 în primul număr al „Revistei cercurilor de lectură”, reluată odată cu rebranduirea revistei în 2015 în „Consilierul de lectură” și apoi în chestionarele din 2018. Este vorba de răspunsul la întrebarea: care este scopul și specificul unei astfel de reviste? Spre deosebire de „Perspective” al cărei profil și public țintă sunt clare – o revistă de didactică a lecturii care se adresează în principal profesorilor de limbă și literatură română – „Consilierul de lectură” este o revistă pentru un public mult mai eterogen. Se adresează consilierilor (profesorilor de toate disciplinele, părinților, facilitatorilor de literație în familie, bibliotecarilor, librarilor, scriitorilor etc., deci tuturor celor care într-un mediu formal sau informal își asumă sarcina formării și menținerii pe tot cuprinsul vieții a competențelor de lectură (alfabetizare, literație) copiilor și adolescenților. O încercare de clarificare găsiți în articolul Monicăi Onojescu, Consilieri și „Consilierul de lectură”. Dar problema rămâne deschisă. S-ar putea ca să ne ajute în clarificarea conceptului care stă la baza revistei documentul lansat de Comisia Europeană la începutul anului 2018, cu privire la competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții. Prima dintre competențe, care o înlocuiește pe cea de comunicare din documentele din 2007, este cea de alfabetizare (lectură, literație).

Numărul 2 (iunie) 2019 va deschide (semi)tema literației digitale. Deja în cele două luni de la lansarea Lecturiadei s-au adunat pe site-ul http://www.lecturiadaelevilor.anpro.ro/ și pe grupul de pe facebook suficiente materiale ca să ne servească ca puncte de plecare în abordarea  unei astfel de teme, nu doar incitante, ci și în măsură să ne responsabilizeze, deopotrivă, ca profesori și părinți.

Ca de obicei, materialele care intră în tema revistei vor acoperi cel mult 30%. Așa că așteptăm semnale, recenzii, file decupate, descrieri de bune practici de lectură în clasă (la toate disciplinele) și în afara clasei, idei pentru lecturi inter-, pluri- și transdiciplinare.

Așteptăm, de asemenea, răspunsuri (ale maturilor și copiilor) la întrebarea anchetei: „Cum procedați pentru a forma și dezvolta capacitatea de înțelegere a enunțurilor prin care se cere rezolvarea de sarcini? Exemplificați!”

Termen: 15 mai 2019. Articolele se trimit pe adresele revistacercurilor@yahoo.com sau monojescu@yahoo.com